Este vorba, în esență, de introducerea în os a unor dispozitive specializate ca design,rezistență mecanică, suprafață de contact cu osul și compoziție chimică (implant din titan, material 100% biocompatibil), care imită rădăcinile naturale ale dinților.

Terapia pe implante impune câteva etape: prima întalnire cu medicul chirurg, ce presupune o consultație și anamneza detaliată, stabilirea unui diagnostic și a unui plan de tratament. La a doua întâlnire are loc inserarea implantului, operațiune înalt specializată, nedureroasă și netraumatizantă pentru pacient. După 7-14 zile, se îndepartează firele de sutură

Urmează perioada de osteointegrare de minim 4-6 luni, în funcție de terenul pacientului și de situația clinică întâlnită. În această perioadă, celulele osoase se atașează de suprafața implantului, osul maxilar și implantul făcând bloc comun. După această etapă, se trece la protezarea implantului cu lucrări protetice fixe sau proteze pe implanturi.

Astăzi, cu rare excepții, implantologia este mereu posibilă, chiar și la pacienții care au suferit extracții dentare cu mult timp în urmă și unde cantitatea și calitatea osului sunt scazute. Tehnica modernă permite inserarea unui implant și în astfel de cazuri, pacienții fiind supuși în prealabil unei intervenții chirurgicale de adiționare osoasă.

Nu există o limită de durabilitate în timp a implantului. Dacă operațiunea de introducerea a implantului și toate intervențiile pe care aceasta le-a presupus au fost realizate într-un mod profesionist și cu materiale optime, minimum de viață al implantului se poate situa între 20 și 25 de ani. Pentru aceasta, este necesară și indispensabilă colaborarea pacientului atât în ceea ce privește asigurarea unei igiene orale perfecte, cât și controlul periodic.

Nu există o vârstă precizată a persoanelor care recurg la tratamentul cu implanturi dentare. Studiile științifice demonstrează că segmentul de vârstă cel mai interesat este după 40 de ani. Dacă nu există contraindicații clinice, pot fi introduse implanturi și persoanelor cu vârstă înaintată,70 sau chiar peste 80 ani.

La tineri, implantologia este datorată, în esență, unor traumatisme sau ageneziei dentare (lipsa genetică a unui dinte), iar vârsta indicată este corelată cu dezvoltarea fizică, adică după 18 ani.